Paradisul sălbatic din Valea Jiului

  • acum 3 ani

Înconjurată de munţi, Valea Jiului le oferă celor pasionaţi de alpinism şi de speologie adevărate comori naturale. Cheile Crivadiei, Băniţei, Tăii, Roşiei sau Jieţului, grupate pe o rază de doar câţiva kilometri, sunt rezultatul unui spectacol grandios “regizat” de natură.

Sculptate în partea sud-vestică a dealului Runcu, Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barieră naturală în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereţii cheilor nu a permis nici măcar formarea unor poteci prin care să te poţi strecura, aşa încât singura posibilitate de a le străbate este pe cursul râului care desparte versanţii, însă nici aceasta nu este lipsită de efort.

La fel de spectaculoase sunt şi Cheile Băniţei şi Cheile Roşiei, însă niciuna dintre aceste atracţii nu este considerată de autorităţi zonă de interes turistic.

Cheile Crivadiei, Băniţei, Tăii, Roşiei sau Jieţului, adevărate comori naturale ale regiunii, oferă pasionaţilor de alpinism şi de speologie un spectacol grandios, de o frumuseţe aparte

Cele patru “defileuri în miniatură”, deşi conferă regiunii un uriaş potenţial turistic, nu figurează ca puncte de interes pe hărţile sau în pliantele de promovare a zonei.

cheile jietului

Cheile Jietului

Înconjurată de munţi, Valea Jiului are adevărate comori care ar putea atrage mii de turişti în fiecare an, însă, în ciuda bogăţiei oferite de natură, cei care ar trebui să profite de pe urma acestor daruri nu îşi dau seama de potenţialul uriaş. Dezvoltarea turistică a zonei Văii Jiului a fost cuvântul de ordine al autorităţilor locale, pus de altfel şi pe hârtie, întrucât factorii de decizie au văzut această activitate ca fiind singura alternativă la minerit. Realitatea arată însă că nu s-a mişcat nimic în dezvoltarea acestei activităţi, iar multe perimetre turistice sunt la fel de străine de responsabili cum sunt şi pentru majoritatea turiştilor.

Cheile Roșiei

Cheile Roșiei

Un exemplu este zona care cuprinde patru “defileuri în miniatură”, de o frumuseşe şi de o sălbăticie aparte, dar neexploatate turistic. Cheile Crivadiei, Băniţei, Tăii, Roşiei sau Jieţului, toate grupate pe o rază de doar câţiva kilometri, sunt vizitate anual doar de o mână de oameni, în special de pasionaţi de alpinism şi de speologie, deoarece ele nu figurează în nicio hartă a Văii Jiului ca principală atracţie turistică.

Cheile Băniței

Cheile Băniței

Traseu pe albia râului

Munţii Şureanu oferă turiştilor care aleg sălbăticia Văii Jiului şansa de a vizita unul dintre locurile în care natura a “regizat” un spectacol grandios. Sculptate în partea sud-vestică a dealului Runcu (788 de metri altitudine), Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barieră naturală în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereţii cheilor şi verticalitatea lor nu au permis nici măcar formarea unor poteci prin care să te poţi strecura. Singura posibilitate de a le străbate este pe cursul râului care desparte versanţii, însă nici aceasta nu este lipsită de efort. Marmitele, care sunt scobituri formate prin eroziune în albia râului, adânci şi de doi metri, te silesc să recunoşti că te înclini în faţa naturii.

Cheile Crivadiei

Cheile Crivadiei

Regulile şi premiul naturii

“Dacă ar trebui să descriu într-un cuvânt acest loc, aş spune doar: sălbatic! Ai senzaţia că cineva te urmăreşte de deasupra, la fiecare pas, prin apa cristalină, iar cum pereţii stâncilor se boltesc deasupra ta, senzaţia de straniu este şi mai mare. Nu te poţi abate nici în stânga şi nici în dreapta. Natura te obligă să-i urmezi regulile şi te pune la încercare, iar premiul după atâta efort este pe măsură. Eu vin din zona Gorjului şi avem chei şi acolo, dar nu la fel de spectaculoase”, spune Dragoş Spahiu, unul dintre turiştii care şi-au făcut curaj să treacă prin “defileul” de la Crivadia. Cheile au o distanţă de aproximativ un kilometru, iar mai bine de jumătate din traseu, până la îngustare şi la apariţia marmitelor, poate fi străbătut şi prin albia râului care le străbate, mai ales în lunile secetoase de vară când apa nu depăşeşte cu mult debitul unui pârăiaş. Ai senzaţia că cineva te urmăreşte de deasupra, prin apa cristalină, iar cum pereţii stâncilor se boltesc deasupra ta, senzaţia de straniu este şi mai mare Dragoş Spahiu, turist

“Sala de bal şi de cântări”

Aproape în continuarea Cheilor Crivadiei se găsesc şi Cheile Băniţei, sculptate în calcare de pârâul Jupâneasa. Mai puţin sălbatice decât cele ale Crivadiei, sunt la fel de scurte şi tot atât de spectaculoase. Turiştii care aleg să le viziteze o pot face aproape fără efort, prin ele croindu-şi loc şi o cale ferată, încă de la începutul secolului. Cheile Băniţei reprezintă o atracţie pentru turişti datorită peşterii Bolii. Peştera s-a format prin străpungerea subterană a unei “bare” calcaroase de către pârâul Jupâneasa. Peştera Bolii este apreciată de vizitatori în special pentru “camerele”de dimensiuni extrem de mari din interior. Perioada dintre cele două războaie mondiale a adus pentru peştera Bolii un nume nou. De atunci, aceasta mai este cunoscută şi ca “Sala de bal şi de cântări”. Numele i-a fost dat datorită faptului că în perioada interbelică găzduia spectacole muzicale. Acest obicei a fost reluat de curând, însă la o scară mult mai redusă, pentru a nu afecta ecosistemul.

Peștera Bolii

Arie protejată de interes naţional

Zona Cheile Crivadiei a fost declarată arie naturală protejată de interes naţional, pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Aflată în vecinătatea satului Crivadia, în imediata apropiere a monumentului feudal Turnul Crivadiei, rezervaţia are o suprafaţă de zece hectare. Zona se remarcă prin frumuseţea peisajului, dar şi prin flora bogată şi variată , o adevărată “oază” termofilă cu numeroase elemente dacice şi daco-balcanice, conservate la adăpostul abruptului cheilor, pe substrat calcaros. Cheile Băniţei sunt sculpate în calcare mezozoice şi sunt străbătute de calea ferată Petroşani-Simeria.În jurul cheilor, cât şi pe înălţimile calcaroase din jur, se dezvoltă o floră bogată care include numeroase endemisme şi specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Asperula capitate, Doronicum columnae. Întreaga regiune este presărată cu numeroase peşteri subterane precum: peştera Tecuri, peştera Ciclovina, peştera Sura Mare sau peştera Bolii.

Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina

Poligonul “extrem de dificil” al pasionaţilor de alpinism

La doar trei kilometri, un lanţ muntos a dat naştere unor chei apreciate în primul rând de turiştii iubitori de alpinism. Cheile Roşiei sunt sculptate într-o ramă calcaroasă şi, deşi sunt scurte, sunt spectaculoase, iar în pereţii lor se deschid o multitudine de peşteri foarte puţin cunoscute turiştilor şi care oferă o veritabilă expoziţie de stalactite, stalagmite, coralite. Versantul stâng al cheilor are o verticalitate de peste 100 de metri, devenind în timp un poligon al alpiniştilor, apreciat cu calificativul: “extrem de dificil”. O creastă calcaroasă porneşte din dreptul Cheilor Roşia, întinzându-se spre est până în dreptul Cheilor Taia. La poalele acestor creste, pline de vegetaţie, se găsesc ici-colo gospodării ale localnicilor crescători de vite, construite din lemn şi care au rămas parcă acolo din timpuri străvechi, amintind de strămoşii noştri daci. Localnicii, singurii “ghizi” Zona “porţilor” de intrare în Valea Jiului, cum sunt numite aceste chei, poate fi străbătută într-o singură zi, iar cei care vor să zăbovească mai mult la spectacolul oferit de natură au la îndemână mai multe pensiuni în zona montană a Petroşaniului. Pentru o noapte de cazare la o pensiune din regiunea apropiată cheilor, preţul variază între 100 şi 300 de lei.

cheile taia

Cheile Taia

Accesul la cheile din zona Văii Jiului se poate face cu autoturismul urmând DN 66, Petroşani-Simeria. Turiştii care aleg să viziteze aceste regiuni sălbatice trebuie să ştie însă că aproape în niciun pliant de informare Cheile Crivadiei, Băniţei, Roşiei sau Tăii nu apar ca zone de interes turistic, iar singurii care le pot explica potecile prin care să ajungă la acestea sunt localnicii.

sursa: adevărul.ro

Etichete:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Shares
Stiri din Valea Jiului