Cărbunele de la Uricani, pus la dispoziţia investitorilor Statul român acordă licenţă de explorare pentru oportunitatea valorificării zăcământului

  • acum 3 ani

Statul român pune la bătaie zăcămintele de huilă din Valea Jiului. Pentru că nu este capabil să îşi păstreze resursele sau să le exploateze cu societăţile de stat, statul român caută investitori interesaţi care să facă prospecţiuni în Valea Jiului în vederea redeschiderii unor unităţi miniere.

Investitori privaţi interesaţi de huila din Valea Jiului. Un kilometru pătrat din zona Balomir-Uricani este pus la dispoziţia investitorilor care vor să afe cât zăcământ de cărbune este în zonă. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a aprobat lista perimetrelor pentru concesionarea de activităţi de explorare prin concursul public de ofertă, iar în Valea Jiului un perimetru de un kilometru pătrat în zona Balomir – Uricani este valabil pentru procedura de explorare.

Potrivit celor de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale “în cadrul rundei 91 pentru perimetrul Balomir – Uricani nu există nicio ofertă câştigătoare”.

Resursele minerale la liber

Oricine doreşte poate face prospecţiuni pentru a afla ce cantitate de cărbune există în zona concesionată, dar şi calitatea acestuia.

“Concursurile publice de ofertă se organizează pentru perimetre de explorare, nu pentru cantităţi care urmează a fi ulterior valorificate. Scopul principal al lucrărilor desfăşurate în cadrul licenţelor de explorare este tocmai stabilirea cantităţilor de resurse/rezerve minerale dintr-un zăcământ”, arată oficialii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Astfel, dacă se constată că resursele minerale corespund din punct de vedere calitativ şi cantitativ, pot începe procedurile de exploatare.

“Pe baza licenţei de explorare pot fi executate studii şi lucrări specifice necesare identificării zăcămintelor de resurse/rezerve minerale, evaluării din punct de vedere cantitativ şi calitativ a acestora şi pentru determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare. Scopul lucrărilor de exporare este de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificării zăcământului, de a furniza datele necesare proiectării şi executării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare, cu menţinerea unui grad de asigurare cu resurse/rezerve minerale corespunzător exploatării”, se arată în răspunsul ANRM.

Huila, neinteresantă pentru stat, interesantă pentru privaţi. După zeci de ani în care nu s-a realizat nicio investiţie în unităţile miniere din Valea Jiului, huila riscă să rămână îngropată. Statul, adică acea entitate, căreia îi aparţin resursele minerale nu are interesul de o valorifica. Există însă interes din partea unor firme private pentru care huila ar putea reprezenta o adevărată afacere.

Milioane de tone de huilă

Dacă nu se vor găsi soluţii pentru continuarea activităţii miniere din Valea Jiului, peste 100 de milioane de tone de huilă nu vor mai ajunge la lumina soarelui. Potrivit strategiei energetice care se află în reactualizare, reprezentanţii ministerului de resort susţin că în Valea Jiului există peste 100 de mii de tone de huilă exploatabile.

“Existența unei rezerve exploatabile concesionate de peste 100 mil. tone, concentrată într-un zăcământ unic, cu grad de asigurare de circa 60 de ani. Infrastructura deja existentă, atât ca facilități de suprafață, cât și ca lucrări miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung, atât pentru extracţia propriu-zisă, cât şi pentru transportul către beneficiari, pe calea ferată; Existenţa de personal calificat în activitatea minieră, tradiție și expertiză profesională; Contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţii de criză, comparativ cu alte resurse”, sunt doar câteva din punctele tari ale huilei.

Studiu din anul 2014 mai arată şi câteva deficienţe. Una dintre acestea este gradul ridicat de periculozitate a exploatării din cauza conţinutului ridicat de gaze explozive al zăcământului, cu predispoziţie la autoaprindere și explozii.

“Putere calorifică scăzută comparativ cu oferta internaţională; Grad de mecanizare a exploatării redus, utilaje uzate fizic şi moral; Dificultăţi în exploatarea selectivă a cărbunelui; Posibilităţi reduse de îmbunătăţire semnificativă a calităţii productiei cu actuala tehnologie de exploatare; Competiție redusă în extracția cărbunelui; Cost de producţie ridicat”, sunt deficienţele identificate în actuala versiune a strategiei energetice.

Conform Monitorului Oficial din anul 2007, in Valea Jiului au fost inchise 20 de unitati miniere. Totul s-a petrecut in decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate miniera inchisa a fost Mina Rafael din Lupeni in anul 1941. Cea mai recenta inchidere dateaza din anul 2006. In urma cu 6 ani a fost suspendata activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform aceluiasi document, s-au alocat diferite sume pentru inchiderea si conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru inchiderea si conservarea perimetrelor miniere care au fost inchise in decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiti 76.032.621 de lei pentru inchiderea minelor.

Monika BACIU

Sursa:: Press-media

Comentarii

  • Care stat Roman acorda domnilor aceasta licenta de exploatare?.. oare statul Roman ,nu suntem noi cetatenii?…,oare statul roman nu sunt zacamintele alea care vor sa le exploateze?….bai fratilor ,suntem vanduti bucata cu bucata la straini, de niste jidani corupti

    Stoleru Laurentiu 9 martie 2016 18:45 Răspunde
  • De aia inchid minele nenorocitii dracului ca apoi sa le vanda la smecheri.. or sa va ajunga intr-o zi blestemele romanului si a pamantuluivasta pe care il batjocoriti si va fi vai de voi….

    Stefan Alina 9 martie 2016 19:28 Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Shares
Stiri din Valea Jiului